Dezvăluiri de ultimă oră

… Despre cardul de sănătate cu cip, despre Codex alimentarius, Chemtrails, alimentele modificate genetic şi experimentele făcute prin hrănirea unor şoareci cu ele, despre Noua Ordine Mondială şi România… Toate se petrec acum, aici şi este important să ştim!

SURSA TVRR

Cele 7 tipuri de vampiri sociali

Vampirii sociali sunt peste tot, uneori sunt deghizaţi chiar în prieteni. Ce fac vampirii de obicei ? Lasă fără energie şi fără sânge victimele. De obicei aceştia acţionează pentru a-şi transforma victimele tot în vampiri asemenea lor. Vampirii, aşa cum îi ştim din poveşti, din mituri sau din filme seamănă foarte mult cu vampirii sociali din zilele noastre, numai că cei din zilele noastre sunt cu mult mai mulţi şi acţionează mult mai rafinat. Dacă vampirii mitici sugeau sângele victimelor până când victimele rămâneau fără vlagă şi se transformau apoi în vampiri, vampirii moderni, vampirii de astăzi îşi secătuiesc victimele de energie. Energia este un dar preţios oferit omului. Energia ne ajută să acţionăm, să ne bucurăm, să muncim, să mergem, să avem rezultate, să iubim, să scriem, să învăţăm, să ne ajutăm semenii, să ne ajutăm pe noi, să zâmbim, etc. Energia ne dă ocazia să facem tot ce-i plăcut şi bine pentru noi şi semenii noştri.

Acest subiect nu este unul comod pentru că poate deja intuiţi ce sunt de fapt vampirii sociali şi poate cineva apropiat vouă sau chiar dumneavoastră aţi putea fi uneori, însă nu-i niciodată târziu să vă oferiţi ocazia de a deveni mai buni. Acest articol va fi însă util în primul rând oamenilor care vor să identifice vampirii sociali din jur şi să se ferească de ei. Mai departe voi face o descriere a acestora şi o clasificare pentru a fi mai eficienţi în lupta cu ei, urmând ca apoi să dau cateva indicaţii despre cum ne putem feri de aceştia.

1.Vampirul neputinţei

Acest vampir social suge energia celor din jur spunându-le că nu or să reuşească niciodată. Dacă întâlneşte un om care şi-a propus să realizeze ceva face tot posibilul pentru a-l seca de energie. Îi repetă la nesfârşit că nu va reuşi niciodată, că este prea greu, că este imposibil sau că este nerealist. Va încerca să-l convingă pe toate căile că trăieşte cu capul în nori, că nu este racordat la realitate. Asemenea vampirilor acesta încearcă să-şi convingă victima să devină una asemenea lui, adică o persoană lipsită de energie şi de încredere în forţele proprii. Vedem aşadar cât de rafinat acţionează acest vampir. Recunoaştem rapid acest vampir întrucât nu a realizat mai nimic niciodată şi ca urmare nu permite celor din jurul lor să realizeze ceva fie că este vorba de viaţa personală, fie că este vorba de viaţa profesională.

2. Vampirul invidei

Acest vampir îi atacă pe acei oameni care au deja realizări. El încearcă să-i convingă pe cei care au realizat ceva că este cu totul întâmplător, puteau să eşueze la fel de bine. El spune fie că au realizat pe căi necinstite fie că au avut un norc care nu va ţine mult. Aceşti vampiri invidiază oamenii care au un mic business sau unul mare, îi invidiază pe cei care au acumulat ceva material, ajungându-se până la invidii mai rafinate cum ar fi: invidiază familiile care sunt fericite, care au copii fericiţi. Aceşti vampiri sociali cufundaţi în nimicnicia lor invidiază tot ce este bun în lume. Asemenea vampirilor neputinţei nici ei nu reuşesc să aibă nimic bun în viaţă din simplul motiv că aceste gânduri negative nu vor atrage nimic bun în viaţa lor. Cu cât vor gândi mai murdar cu atât viaţa lor va fi mai murdara. Este o lege simplă care funcţionează în tot universul. Primeşti ceea ce oferi ! Ei vor oferi doar invidie şi gelozie, vor fi permanent nefericiţi şi au un scop precis în a ataca semenii şi prietenii lor care au succes şi sunt fericiţi. Ei încearcă să intre în viaţa lor să distrugă tot ce este bun, iar dacă nu reuşesc încearcă în cercul lor social să facă acest lucru. Izolat, aceştia au şi reusite, lucru care-i motivează să continue demersul lor absurd.

3. Vampirul greşelii

Acest vampir stă la pândă zile, luni, săptămâni în şir pândind greşeli. Pe acest vampir îl vom întâlni la tot pasul, la serviciu, în familii, în diferite cercuri sociale. Vei recunoaşte uşor acest vampir întrucât vei observa că este fericit când găseşte victime care au făcut greşeli. Atunci acţionează cu brutalitate având în acelaşi timp o licărire ciudată în priviri bucuros că în sfârşit ai greşit. Imediat ce identifică o greşeală ei sar asupra victimei secătuind-o de energie. Ei extrapolează greşeala reducând sensul vieţii persoanei în cauză la greşeala respectivă. Acest vampir are avantajul că poate identifica concret o problemă. Scopul acestui vampir este de a distruge încrederea în sine a persoanei şi de a arăta celor din jur acest caz. Cu cât va identifica mai multe victime cu atât se va hrăni mai mult şi va deveni mai puternic. Acesta suge energia victimelor mergând până la a distruge o cariera sau o viaţă personală. La fel ca şi ceilalti vampiri încearcă să câştige adepţi din rândul victimelor. De obicei pe aceşti vampiri îi vei recunoaşte uşor pentru că nu încearcă să facă nimic deosebit cu viaţa lor. Teama de a greşi este atât de mare pentru ei că vor accepta să facă numai acele lucruri care presupun un grad de risc foarte scăzut. Uneori aceşti vampiri merg până acolo şi creează un mediu în care victimele pot să greşească, într-un anumit fel de a spune, ei întind capcane.

4. Vampirul conflictelor

În acest caz avem de-a face cu un vampir rafinat. În forma lui cea mai simplă el intră în conflict cu diferiţi oameni secătuindu-i de energie. Forma periculoasă a acestor vampiri sociali este devastatoare când generează conflicte între oameni. El dezvoltă strategii prin care reuşeşte să pună două persoane în conflict sau două grupuri. Merge oarecum şi după principiul dezbină şi stăpâneşte. Pe parcurs va interveni discret în conflict, ajutând fiecare parte. Scopul lui nu este să câştige o anumită parte, ci să genereze acel conflict imens care va reuşi să devasteze ambele părţi. Uneori după ce a provocat conflictul încearcă să joace rolul salvatorului încercând să medieze conflictul între cele două părţi, când de fapt scopul lui real este să se asigure că acel conflict va continua până la final. Aceşti vampri vor deveni mai puternici pe măsură ce generează mai multe conflicte. Uneori generând un conflict urmăresc atingerea unui scop mai egoist pentru ei (acumulare materială, avansare în carieră, etc )

5. Vampirul binelui

Această specie de vampiri este destul de greu de identificat. Ei joacă rolul salvatorilor de obicei şi se deosebesc cu greu de salvatorii autentici. Aceşti vampiri simulează că doresc binele semenilor sau al societăţii când de fapt această atitudine o folosesc doar pentru a deschide uşi. Aceştia sunt un fel de diavoli care umblă cu icoane în mână. Aceşti vampiri sunt cei care lucrează cu o agendă ascunsă, au planuri bine puse la punct, efectele fiind cu atât mai devastatoare cu cât apar mai târziu. Aceşti vampiri nu au o inimă cu adevărat curată ei căutând victime inocente cu ajutorul cărora să-şi pună planul în aplicare. Când întâlneşti un salvator încearcă să gândeşti mai mult în perspectivă, să vezi care sunt consecinţele acţiunilor propuse peste un an sau mai mult, cere detalii şi cercetează aspecte în aparenţă neimportante. În plus, poţi verfica informaţiile prezentate de aceştia pentru a te asigura dacă ai de-a face cu un salvator autentic sau cu un vampir deghizat.

6. Vampirul aroganţei

Această specie de vampiri sociali se consideră atotştiutori. Ei minimizează orice efort, se consideră superiori şi au un sentiment plăcut când cei din jurul lor se simt trişti, neplăcuţi sau neputincioşi. Vampirul aroganţei pretinde că are toate răspunsurile din lume, singurele opinii adevărate fiind ale lui. El este centrul universului ! Îi lipseşte măsura, respectul şi bunul simţ. Seacă de energie pe cei din jurul lui prin atitudinea sa, prin minimizarea oricărui efort depus de cei din jur, nimic nefiindu-i pe plac. În esenţă acest vampir îţi ascunde slăbiciunile şi neputinţa.

7. Vampirul victimizării

Aceasta este o specie de vampiri rafinaţi. Ei caută atenţie permanent şi se victimizează. Ei vor să se înconjoare de salvatori, însa nu vor permite nimănui să-i salveze cu adevărat pentru că rolul de victimă este unul pe care-l vor juca toată viaţa în unele cazuri. Aceşti vampiri acuză societatea, acuză colegii sau partenerii de viaţă de situaţia în care se află. Aceştia se plâng în permanenţă dând vina pe soartă pentru situaţia în care se află. Dând vina pe soartă ei au scuza de a nu ieşi din această situaţie. Ei strâng continuu dovezi că sunt victime. Ei îşi sug de energie potenţialii salvatori, scopul lor fiind acela de a strânge adepţi. Vampirii victimizării nu se simt responsabili de situaţia în care se află şi asemenea vampirilor invidei vor încerca să distrugă armonia acolo unde o identifică. Ei joacă rolul de victimă nu doar în cercuri sociale, ei intervin chiar la serviciu sau în cupluri fericite. Sunt fericiţi dacă fac parte dintr-o dramă unde joacă rolul principal. La cel mai mic semn că pot fi salvaţi fug şi îşi caută alt salvator. Cerşesc o fericire şi o atenţie care nu folosesc la nimic, nici pentru ei nici pentru alţii, doar seacă de energie victimele. Aceşti vampiri sociali sunt deosebit de periculoşi întrucât apelează la ce-i mai bun în oameni şi anume dorinţa acestora de a ajuta. Aceste victime sunt fericite dacă găsesc foarte mulţi salvatori şi cu cât va avea mai mulţi cu atât va crede mai mult că este într-adevăr o victimă.

Cum ne apărăm?

S-ar putea expune soluţii separate pentru fiecare specie, în esenţă toate au un numitor comun. Aceşti vampiri sug energia celor din jur, întind capcane şi caută să convertească alţi oameni. Fiecare dintre aceşti vampiri a făcut din stilul său un mod de viaţă, o credinţă de nestrămutat. Modul lor de a fi şi de a acţiona ascunde lipsa unor valori, a unor slăbiciuni şi semnele unei neputinţe de a se racorda social. Aceste specii de vampiri sociali pot fi rezultatul unui dezechilibru emoţional sau a unor tulburări comportamentale. Vampirii sociali sau energetici cum mai sunt numiţi, au devenit astfel ca urmare a convertirii lor de către alţi vampiri. Ca de orice lucru de care dorim să ne apărăm este nevoie în primul rând să recunoaştem pericolul. Să identificăm corect atunci când avem de-a face cu un vampir social şi să nu reacţionăm imediat. Atenţie, aceşti vampiri nu se vor mulţumi să vă retrageţi, vă vor urmări până intraţi în acord cu ei. Prin urmare paşii apărării sunt următorii:

1. Identificăm corect vampirul cu care avem de-a face.

2. Nu reacţionăm imediat.

3. Încercăm o retragere elegantă (de preferat să ne retragem cu mult înainte de a ne prinde în jocul lor).

4. Dacă suntem totuşi prinşi în jocul acestor vampiri sociali este inutil să încercăm să ne luptăm cu ei. Trebuie numai să ducem o luptă cu noi pentru a ne păstra cumpătul, valorile şi direcţiile de acţiune stabilite iniţial şi să ieşim din joc pe cât posibil de repede.

5. Limitează pe cât posibil timpul petrecut cu aceşti vampiri.

6. Construieşte-ţi o aură şi imaginează-ţi că nimic nu poate trece prin ea. Nimic rău nu va intra la fel cum nimic pozitiv din ceea ce ai nu va ieşi. Vizualizează această aură, zâmbeşte şi fi optimist. Este un remediu bun care va îndeparta vampirii.

7. Poţi încerca folosindu-te de respiraţie, atunci când un asemenea vampir se năpusteşte asupra ta să-ţi sugă energia. Inspiră profund de 5-6 ori, gândeşte-te la lucrurile cu adevărat importante pentru tine şi fi fericit că nu te-a prins în capcană.

8. Nu-i contrazice dar nici nu te pune de acord cu ei. Încearcă să adopţi o poziţie neutră pe cât posibil. Este cea mai sigură atitudine care va bloca vampirul social să devină extrem de violent.

9. Păstrează distanţa faţă de aceşti vampiri, de cel puţin câţiva metri, nu-i lăsa să intre în spaţiul tău intim. Nu le face favoruri dar nici nu încerca să-i distrugi. Încercând să te lupţi cu ei, aceştia vor deveni mai puternici.

10. Dezvoltă-te, perfecţionează-te şi crezi în puterile tale şi în potenţialul celor din jurul tău.

Doresc să menţionez că sunt aspecte negative şi aspecte pozitive în comportamentul acestor vampiri. Poate sunt şi victime reale sau critici pertinenţi de exemplu. Problema apare când acestea sunt puse în slujba răului şi vampirii devin tot mai răi, tot mai agresivi, tot mai nimicitori cu semenii lor. Aceste specii de vampiri nu apar neapărat doar prin formele enunţate, pot fi şi combinaţii între două sau mai multe tipuri de vampiri sau alte tipologii la care eu nu m-am gândit. Aceşti vampiri sociali pot fi salvaţi, cu greu însă. Necesită timp, perseverenţă, diplomaţie şi răbdare. Poate în viitor voi expune şi metode de convertire a acestor vampiri în oameni. Ce faci dacă eşti unul din aceşti vampiri ? Ai varianta de a continua convins fiind că nu vei aduce nimic bun în viaţa ta sau poate vei conştientiza că poţi şi meriţi mai mult ! Poţi să iubeşti, să ierţi, să zâmbeşti, să-ţi faci un rost în viaţă. Soluţii există, sunt mai aproape decât îţi închipui. Închei cu speranţa că v-a fost utilă această abordare. Sper ca de acum să vă feriţi mai mult de aceşti vampiri sociali şi să vă ţineţi la distanţă. Vampirii care nu vor fi pregătiţi să renunţe la acest mod de a fi cu siguranţă vor nega cele scrise. Este în regulă, va veni un timp când veţi fi pregătiţi cu adevărat. Îndrăzniţi să visaţi şi să speraţi ! Fiţi mai toleranţi şi iubiţi-i mai mult pe cei de lângă voi şi tot ce este bun în voi. 

sursa DANIEL ROXIN

Inotologie

Odata, un tanar profesor facea o calatorie pe mare. Era un om foarte educat, cu multe titluri dupa numele sau, dar avea putina experienta de viata. In echipajul corabiei pe care calatorea, exista un batran marinar analfabet. In fiecare seara, marinarul obisnuia sa mearga in cabina tanarului profesor, sa-l asculte cum vorbeste despre diverse subiecte. Era foarte impresionat de stiinta tanarului.
Intr-o seara, pe cand marinarul se pregatea sa paraseasca cabina, dupa mai multe ore de conversatie, profesorul il intreaba:
- Batrane, ai studiat geologia?
-Ce-i asta, domnule?
-Stiinta pamantului.
-Nu, domnule, n-am fost la nicio scoala, la niciun colegiu. N-am studiat nimic, niciodata.
- Batrane, ti-ai pierdut un sfert din viata.
Cu o fata lunga, batranul marinar iesi:'' Daca o persoana asa de invatata spune asta, trebuie sa fie adevarat '', se gandit el. ''Mi-am pierdut un sfert din viata!''
In seara urmatoare, iarasi, pe cand marinarul se pregatea sa iasa din cabina, profesorul il intreaba:
- Batrane, ai studiat oceanografia?
-Ce-i asta, domnule?
-Stiinta marii.
-Nu, domnule, n-am studiat nimic, niciodata.
-Batrane, ti-ai pierdut jumatate din viata.
Cu o fata lunga, marinarul pleca: '' Mi-am pierdut jumatate din viata; asa spune acest invatat''.
In seara urmatoare, tanarul profesor il chestioneaza din nou pe batranul marinar:
-Batrane, ai studiat meteorologia?
-Ce-i asta, domnule? N-am auzit niciodata de ea.
-Ei bine, stiinta vantului, a ploii, a vremii.
- Nu, domnule. Asa cum v-am mai spus, n-am fost niciodata la o scoala. N-am studiat nimic, niciodata.
-N-ai studiat stiinta pamantului pe care traiesti; n-ai studiat stiinta marii pe care iti castigi traiul; n-ai studiat stiinta vremii pe care o infrunti in fiecare zi? Batrane, ti-ai pierdut trei patrimi din viata.
Batranul marinar, s-a simtit foarte nefericit: '' Acest invatat spune ca mi-am pierdut trei patrimi din viata! Intr-adevar, inseamna ca mi-am pierdut trei patrimi din viata''.
Ziua urmatoare fu randul batranului marinar. El veni alergand la cabina tanarului si striga:
-Domnule profesor, ati studiat inotologia?
-Inotologia? Ce vrei sa spui?
-Stiti sa inotati, domnule?
-Nu, nu stiu sa inot.
-Domnule profesor, v-ati pierdut toata viata! Corabia s-a lovit de o stanca si se scufunda. Cei care stiu sa inoate pot ajunge la tarmul apropiat, dar cei care nu stiu sa inoate se vor ineca. Imi pare asa de rau, domnule profesor; intr-adevar , v-ati pierdut toata viata.
Poti studia toate ''ologiile'' din lume, dar daca nu inveti inotologia, toate studiile tale sunt inutile. Poti citi si scrie carti despre inot, poti dezbate aspectele lui teoretice subtile, dar cum o sa te ajute asta, daca refuzi sa intri tu insuti in apa? Trebuie sa inveti sa inoti.
sursa William Hart- Arta de a trai

Puterea prezentului

　

Momentul cel mai important al vietii tale este prezentul! Tot ce simti si gandesti in prezent da nastere viitorului.
Cu cat vei continua sa traiesti in trecut sau purtand ceea ce consideri a fi povara trecutului, cu atat mai mult sentimentele vechi vor aparea in viata ta, obsesiv. Prin aceasta, iti creezi in magnetul interior o forta de atractie, care ii va atrage pe acei oameni care vor dori sa retraiasca, alaturi de tine, acele vechi sentimente. Pur si simplu iti "tarasti" trecutul in viitor, ca intr-un cerc care se inchide.
Traieste mai mult viata in prezent! Decide si actioneaza din perspectiva prezentului. Pentru aceasta ai nevoie de incredere in calea vietii si, suplimentar, de posibilitatea de a decide fara sa fii nevoit sa rechemi trecutul pe post de sfetnic. Le poti obtine pe amandoua daca, din clipa aceasta, permiti sa patrunda in viata ta un mod de a actiona pe care l-ai folosit mai putin in trecut.
1. Decide in prezent- foloseste puterea intuitiei.
Ratiunea este un bun analist, planificator si realizator. In viata de zi cu zi, ceea ce pare a fi o decizie dictata de ratiune este, de fapt, in cele mai multe cazuri, o decizie dictata de sentimente. Incepe prin faptul ca ratiunea judeca. Cantareste experientele trecute, in sensul ca isi aminte de cele auzite, citite, invatate si traite. De fapt, nu este cu adevarat "rationala", ci mai ales emotionala, deoarece fiecare din aceste mici istorii sau filme interioare trezesc sentimente. Iar aceste sentimente spun : "bine" sau "rau", bucurie sau neliniste, dificultate sau usurinta.
Sesizati chiar acum, cand cititi aceste randuri, care este problema? Incetineala si caracterul incomplet! Ratiunea se osteneste sa povesteasca o istorioara. Din aceasta, se naste un sentiment, iar tu decizi DA sau NU sau POATE. Apoi ti se aduce un nou argument si tu decizi din nou. Daca aveti noroc, se aduna mai multi DA si nici nu mai continuati sa cumpaniti, ci decideti pe loc. Dar se poate si ca, la sfarsit, sa se fi adunat o gramada de DA si NU si POATE, din care va trebui sa incercati sa va decideti cum sa actionati. Se creeaza un haos de sentimente si atunci, din cauza nesigurantei, nu mai actionati deloc. De aici rezulta ca ratiunea dispune numai de un repertoriu foarte modest de fapte concrete care, in plus, mai si provin toate din trecut. Majoritatea informatiilor sunt, ca sa spunem asa, perimate.
De cate ori decide ratiunea, decide trecutul. Numai acea picatura de curaj, inclusa in decizie, va fi recompensata cu ceea ce poate fi numit o noua traire.
Intuitia este factorul de decizie superior.
Se estimeaza ca ratiunea noastra constienta poate prelucra circa 50 de biti pe secunda. Este relativ incet, iar volumul de informatie este mic, motiv pentru care puteti desemna rezultatul drept "gandire" si il puteti exprima in cuvinte explicite.
In schimb, inconstientul poate prelucra mai multe milioane de biti pe secunda. In timpul care ne trebuie pentru a numara pana la zece, intuitia a numarat pana la cinci sute de mii. Atunci cand abia incepeti sa va ganditi la o problema, intuitia a si gasit rezolvarea si este in curs de a o comunica. Numai ca nu puteti auzi rezolvarea, deoarece ratiunea mai este ocupata sa numere pana la zece, timp in care nu a ajuns inca la nicio solutie utilizabila. In loc sa asculte de intuitie, ratiunea incepe sa numere din nou pana la zece, deoarece banuieste ca a numarat gresit.
Sentimentul este limbajul intuitiei.
Rezultatul unui raspuns intuitiv este atat de integral, atat de structurat de mai multe niveluri si atat de profund, incat nu-l putem "intelege" cu ratiunea noastra limitata. De aceea, raspunsul va este transmis sub forma de sentiment. Unii ii zic "intuitie", altii "pornire interioara". Ambele denumiri se refera la aceeasi capacitate.
Atata vreme cat sunteti ocupati cu ganditul, sunteti deturnati si nu puteti simti aceasta solie a sentimentelor. Din acest motiv, multe concluzii "edificatoare" apar abia atunci cand ati incetat sa mai "rumegati" problema.
Dispuneti deja de enormele capacitati ale intuitiei. Nu trebuie sa faceti nimic in acest sens. Trebuie doar sa incepeti sa ascultati de ea. Si asta este simplu : intrebati-va si incercati sa simtiti si sa verificati, in interior, daca raspunsul a fost corect. Este ca si cand ati invata o limba straina. Cu cat exersati mai mult, cu atat este mai clar ca veti intelege mai bine ce se spune, iar increderea in capacitatea voastra va creste.
2. Actionati in prezent
Faceti, cat mai curand posibil, ceea ce vreti sa traiti.
Daca este cumva posibil, nu va amanati viata spre un viitor imprecis. Adesea aceasta este o evadare. Sentimentele vor sa fie traite acum. Ele sunt ca niste copii: daca ii refuzati prea des, devin nemultumiti. Sau, pur si simplu, le trece vremea. Transpune-ti acum in viata sentimentele pe care le doriti. Evident ca puteti sa va propuneti teluri in viata, sa va faceti planuri, sa va urmati dorintele. Va puteti largi aptitudinile, va puteti imbogati educatia si va puteti exprima liber. Puteti avea mereu noi trairi. Numai nu o faceti in detrimentul prezentului. Prezentul este singurul de care sunteti siguri ca dispuneti.
Poate ca ati aflat pe propria piele ca nu este o idee buna sa va transferati fericirea in viitor. Este posibil, pe neasteptate, omul iubit, alaturi de care v-ati facut planuri, sa dispara. Desigur ca amandoi ati fost bine intentionati, dar acum stati si va intrebati cum de a putut sa se intample asa ceva. Poate ca s-a intamplat pentru ca amandoi ati cautat iubirea in viitor, fara sa va dati seama ca iubirea nu poate exista decat in prezent. Si astfel, a fost imposibil sa o gasiti. Unul dintre voi, sau poate amandoi v-ati iluzionat. Poate ca ati crezut povestea ca altundeva - la un alt om sau in alta vreme- ar putea exista sentimente mai bune. Mai multa iubire. Mai multa implinire. Cu mai multa siguranta. Si, prin aceasta, ati amanat ceea ce ati fi putut trai in aceasta clipa a vietii voastre comune.
Indiferent unde ati vrea sa va deplasati acum intr-o relatie cu un om, poate oricand sa se iveasca mai multa iubire si sentimente mai intense, dupa dorinta voastra. Si totul poate deveni din ce in ce mai profund, exact cu omul de langa voi. Exista numai o preconditie : ca amandoi sa stiti acest lucru si ca amandoi sa vreti.
Daca partenerul nu este deschis pentru asta, nu stati sa asteptati ! Daca asteptati, simtiti lipsa si reticenta, magnetul vostru interior va radia tot lipsa si reticenta.
La orice schimbare unul dintre voi trebuie sa faca primul pas. Uneori si pe al doilea si pe al treilea. Nu este nicio problema, atata vreme cat stiti ca faceti pasul pentru voi insiva.Il faceti numai pentru voi, pentru a nu mai sta ferecati. Deschideti-va mai mult fata de sentimentul de iubire pentru propria viata. Concentrati-va asupra voastra si faceti pentru propria persoana ceea ce asteptati de la altul. Uneori aceasta metoda poate actiona ca o minune.
3. Vindecarea iubirii: vedeti ce este in realitate
Daca v-ati hotarat sa nu va mai raniti singuri sufleteste si, pentru asta, va inchideti inima, nu veti mai astepta sa vina cineva care sa va "cucereasca" inima. Indiferent cu ce sentimente va veti alimenta magnetul interior, tot veti atrage pe cineva. Daca veti astepta sa va deschida cineva inima, atunci va veni cineva care asteapta sa-i deschideti lui inima. Si nu se va intampla nimic. Sau va veni cineva care va incepe sa umble la inima ta pentru a o deschide. Si aceasta nu va va face sa va simtiti mai bine.
Mai bine "cuceriti-va" singuri. Cu cat veti dori sa simtiti mai multi oameni in fiinta voastra. cu atat vor veni mai multi dintre aceia care vor sa va simta ca om.
Cand va intalniti cu cineva, aveti de ales: puteti sa va straduiti sa percepeti numai partea de suprafata a intalnirii. Ii ascultati povestirea, ii urmariti desfasurarea si comportamentul, sper a le compara cu reprezentarea vostra mentala. Va ganditi ce ati putea primi de la celalalt. Sau puteti sa simtiti ce se intampla, in acel moment, in interiorul vostru. Cum va simtiti? Celalalt se simte bine? Simtiti la el nesiguranta sau teama? Dar in voi? V-ati atras unul de celalalt pentru a va simti reciproc
Aveti incredere in viata voastra.
Ati constatat ca v-ati deschis de multe ori inima si ca, de fiecare data, ati fost raniti sufleteste. Permanent nu ati primit ceea ce v-ati dorit. Si asta doare. Ati daruit mult - toata iubirea voastra- si la urma nu ati fost rasplatiti, ci parasiti. Aproape ca va vine sa credeti ca Universul va pedepseste de fiecare data iubirea.
Poate ca acum aveti senzatia ca v-au mai ramas doar doua posibilitati: sa va inchideti in voi, sper a nu mai fi raniti ori sa riscati din nou sa va deschideti, supunandu-va riscului de a fi din nou raniti. Poate ca ati incercat si un amestec de deschidere si de protectie, dar ati constatat ca adevarata iubire, cea care implineste, nu a putut lua nastere in acest fel.
Pare a fi o dilema de nerezolvat. Poate ca v-ati hotarat sa nu va mai ocupati de aceasta si sa va dedicati mai bine unor prieteni vechi si muncii. Poate ca v-a venit in gand ca nu poate exista niciun om alaturi de care sa traiti, profund si diversificat, ceea ce va doriti. Sau ca ati trait deja ce a fost mai bun in viata voastra.
Oricum ati vrea sa va explicati situatia, probabil ca in adancul vostru sta cuibarit cineva trist si neimplinit, care nu vrea cu adevarat sa creada asta.
Prezentul este calea pentru a simti mai multa iubire.
Intregul conflict intre " a te deschide" si "a te proteja" nu reprezinta nimic mai mult decat o istorie a gandurilor voastre bazate pe trairi trecute. Cata vreme va veti gandi la deschidere si la protectie va fi imposibil sa gasiti o solutie, caci problema o reprezinta insesi gandurile.
Puteti verifica singuri : imaginati-va un om in fata caruia cumpaniti daca sa va deschideti sau daca sa va protejati. Si acum, incercati un joc mental: cautati sa observati ce ati resimti daca ati sti cu precizie ca o inima nu poate fi nici deschisa, nici inchisa. Sa presupunem, doar, ca ar fi asa. Ce ati resimti? Incercati.
Pacea interioara si bucuria sau usurarea, pe care le resimtiti acum, provin din faptul ca tocmai va aflati pe de-a-ntregul in prezent. Ati linistit povestea dureroasa care va bantuie gandurile. Sa zicem ca in aceasta stare, ati intalni un alt om. Acesta v-ar percepe ca fiind " in repaus vegetativ" si centrati. Iar voi l-ati vedea pe celalalt asa cum este el de fapt, in acest moment.
Solutia pentru inima si pentru iubire.
- Hotarati-va sa nu mai fiti victima trecutului.
- Hotarati-va ca nu vreti sa mai stiti ce puteti primi de la alt om, ci ca vreti sa simtiti ce se intampla cu voi in cursul unei intalniri cu el.
- Nu cautati " parteneri" sau alt fel de furnizori, ci trairea de a percepe un om asa cum este el in realitate.
- Discutati mai putin despre trecut, mai ales cand este vorba despre relatii dureroase. Precis ca si cel cu care discutati a trecut prin asa ceva si daca aduceti in discutie aceasta tema, nu faceti decat sa va reactivati amandurora vechile modele de sentimente si sa le transferati asupra magnetilor vostrii interiori.
- Comparati mai putin, observati mai mult.
- Permiteti-va ca, in ce priveste anumite teme, sa nu aveti " nicio parere", dar ramaneti interesati de parerea celorlalti. Adesea, mult mai interesanta decat parerea cuiva este intrebarea: " De ce are el aceasta parere?"
- Permiteti-va sa nu stiti nimic despre anumite lucruri. Si veti constata ce placut este si cat de liberi va veti simti.
Atunci cand incepem sa ne percepem intai ca oameni si abia apoi ca barbat sau ca femeie, ori dupa functia sau istoria proprie, si inimile vor incepe sa " se intretina". Abia atunci, la o intalnire, ne vom gandi mai putin la ce am putea avea de la celalalt si am simti mai mult cine sta cu adevarat in fata noastra si ce se intampla intre cele doua fiinte ale noastre. In acelasi timp, ne vom simti pe noi insine cum stam si il simtim pe celalalt. Si astfel, primim cel mai mare dar care exista: iubirea fata de ceea ce se intampla exact in momentul de fata.
Incepeti sa nu mai considerati ca propriul trecut este atat de important. Cu cat mai des constientizati unde va aflati in clipa aceasta, ce simti in clipa aceasta, cu cine sunteti impreuna si ce resimtiti in acest moment, cu atat veti constata ca trecutul este intr-adevar neimportant. Ceea ce traiti acum este singurul lucru pe care il aveti.
Cu cat simtiti mai mult aceasta, cu atat veti avea mai mult curaj sa-i permiteti iubirii sa patrunda in inima voastra.
sursa: Ruedigen Schache- Secretul magnetului inimii

Paradoxul momentului: deşi rezonanţa Schumann s-a accelerat, ea a rămas aceeaşi!!!

Verificările făcute cu aparatura modernă infirmă ipoteza potrivit căreia rezonanţa Schumann (sau pulsul Terrei) s-a accelerat în mod continuu şi are astăzi alte valori. Pe de altă parte, alţi oameni de ştiinţă sau persoane cu capacităţi extrasenzoriale spun că această frecvenţă s-a modificat şi se modifică în continuare.

Intuiţia pe care am avut-o eu meditând asupra acestui subiect, intuiţie ce mi-a fost confirmată zilele trecute în urma discuţiei purtate cu un cadru universitar, cercetător în domenii aflate la “graniţele cunoaşterii”, este aceea că atât unii, cât şi ceilalţi au dreptate. Adică... deşi rezonanţa Schumann s-a accelerat, ea a rămas aceeaşi! E un paradox pe care o să vi-l explic în continuare...

Pentru a-l înţelege trebuie să luăm ca bază de discuţie teoria relativităţii a lui Albert Einstein în care se spune, printre altele, că timpul nu este o constantă în univers, că este relativ şi, prin urmare, are valori diferite în diverse puncte ale spaţiului. Cu alte cuvinte, că se scurge diferit într-un anumit punct din spaţiu, în comparaţie cu alt punct din spaţiu.

Pornind de la această realitate, să luăm în considerare un sistem de referinţă, numit “C”(vezi foto), în care presupunem că planeta noastră, notată cu ”T”, există. Să considerăm că acest sistem “C”, care înglobează şi planeta “T”, are o frecvenţă de rezonanţă constantă de 20 Hz. În situaţia în care planeta “T” ar lua-o la un moment dat “razna”,  s-ar rupe într-un anumit fel de sistemul de referinţă “C” şi s-ar produce o modificare a valorilor sale temporale, am avea următoarea situaţie: rezonanţa la nivelul sistemului iniţial “C” ar rămâne mai departe 20 Hz în timp ce rezonanţa planetei “T” ar ajunge, să spunem, la 30 Hz. Până aici, nimic neobişnuit… Situaţia stranie şi paradoxală constă în aceea că aparatele de pe planeta “T” vor înregistra şi vor dovedi că frecvenţa planetei este în continuare de… 20 Hz şi că, deci, ea nu s-a modificat deloc!

Cum se explică acest lucru? În condiţiile în care tot sistemul planetei “T” şi-a accelerat “funcţiile”, toate fenomenele naturale se vor desfăşura în alt ritm şi toate fiinţele de aici îşi vor accelera procesele biologice. Privind realitatea planetei “T” din sistemul de referinţă iniţial “C”, viaţa pe planetă ar apărea că se desfăşoară ca într-um film de epocă, dat pe rapid. Dar numai pentru cei din sistemul iniţial! Pentru locuitorii planetei “T”, lucrurile vor părea, în aparenţă, că se desfăşoară ca în trecut. Adică ceasul va măsura tot 24 de ore a câte 60 de minute, ziua şi noaptea vor alterna la fel, un sportiv de performanţă va alerga suta de metri tot în 9 secunde şi ceva, productivitatea muncii, contorizată pe oră, va fi aceeaşi, ş.a.m.d. Şi atunci, de unde sentimentul că ziua este mai scurtă, că timpul trece mai repede?!... Ei bine, în cea mai mare parte a timpului noi nu realizăm în mod conştient acţiuni în care suntem focalizaţi pe cronometrarea acestora. În cea mai mare parte a zilei noi avem trăiri subiective – ne gândim la viitor, la trecut, medităm, avem momente de reverie… În toate aceste situaţii noi ieşim din noul timp obiectiv al planetei care rezonează pe 30 de Hz şi basculăm cu conştiinţa în sistemul iniţial “C” a cărui frecvenţă a rămas pe 20 Hz. La revenire constatăm uimiţi că, deşi am crezut că a trecut doar un sfert de oră, “în realitate” s-au scurs 40 de minute...

Această pendulare constantă pe care o facem între cele două frecvenţe ne dă sentimentul că ziua este mai scurtă, că nu mai putem face atât de multe lucruri ca în trecut.

Din perspectiva ştiinţei oficiale, posibilitatea ca frecvenţa Schumann să se fi modificat este o inepţie, iar sentimentul pe care îl avem că “nu ne mai ajunge timpul” este explicat de reprezentanţii ortodoxi ai acesteia prin faptul că “informaţia pe care creierul nostru trebuie să o procesesze creşte neîncetat, dezvoltarea societăţii şi a posibilităţilor de comunicare ne fac tot mai dependenţi unii de alţii iar procesarea tuturor acestor informaţii şi conexiuni necesită din ce în ce mai mult timp, rămânând din ce în ce mai puţin timp pentru activităţile curente”.

Să nu uităm însă că părerea oficială a comunităţii ştiinţifice a căutat, în decursul istoriei, să demonteze multe idei şi descoperiri revoluţionare care s-au confirmat ulterior.

În concluzie, convingerea mea este că deşi rezonanţa Schumann s-a accelerat în mod evident (dacă privim viaţa planetei din exteriorul ei), ea a rămas, totuşi, aceeaşi (dacă ne raportăm din interior la acest puls al pământului)!... Un paradox asupra căruia merită să se mediteze!

Sursa DanielRoxin

Sa ne centram in fiinta noastra spirituala

Sa reflectam asupra perfectiunii fiintei noastre spirituale si asupra nevoi de a ramane centrati acolo. Exista un loc in interiorul nostru, in care nu e nici durere, nici imbatranire, nici boala, nici tristete si nici singuratate - unde nu e decat pace, iubire si bucurie. Daca putem merge acolo, intreaba noastra viata va fi modificata.
In pacea profunda a meditatiei, in bucuria incantatiei, in contemplarea unor ganduri nobile, in serviciul altruist pus in slujba omenirii, noi gasim sansa de a transcede lumea obisnuita si de a fi ridicati spre aceasta frumoasa stare de spirit in care traim experienta perfectiunii noastre innascute.
Cand ne aflam in acest spatiu, toate problemele par a disparea, intrucat ni se prezinta cunoasterea si energia perfecte pentru a trata provocarile ce apar. Simtim o iubire care transcede toate diferentele, aducand relatiilor noastre noi inspiratii si noua energie.
Fiinta noastra este umpluta cu o bucurie vesnic noua, facandu-ne sa fim complet independenti de puterea lumeasca, de bunuri si placeri. Aceasta este experienta libertatii adevarate si in acest loc trebuie sa mergem, atunci cand incepem fiecare zi.
Cand suntem prinsi in experientele trupului si mintii, ego-ul din noi predomina si traim dualitatea placerii si durerii lumesti. In aceasta stare nu suntem niciodata cu adevarat fericiti.
Sa reflectam asupra acestei idei si sa vedem limitarile experientei trupului si mintii.
Sa ne straduim sa experimentam maretia fiintei noastre spirituale - Sinele nostru adevarat.
Sa nu ne multumim numai cu existenta noastra muritoare.
Viata poate fi o bucurie uriasa, atunci cand lumina spiritului launtric straluceste prin minte si trup, indepartand intunericul si ignoranta. Ochii nostrii incep sa straluceasca animati de o viata noua, vorbirea noastra este plina de frumusete si forta, iar faptele noastre devin o binecuvantare pentru lume.
Sa incepem fiecare zi, pornind din acest loc minunat din noi. In timp ce meditam, incantam sau ne rugam, sa nu ne consideram multumiti pana cand nu am atins aceasta frumusete si maretie launtrica.
Sa incepem fiecare zi, simtind cum marea forta a Sinelui nostru mai Inalt se manifeste in trup si minte.
Fie ca orice moment sa se umple cu pacea, iubirea si bucuria spiritului tau.
Sa traiesti experienta adevaratei tale libertati, pe masura ce intri in tine, pentru a atinge profunzimea propriei tale fiinte.
sursa editura foryou